Fiecare meserie vine la pachet cu doza ei de incertitudine. Chiar dacă ți se spune cum ar trebui să fie lucrurile, cum ar trebui funcționeze mecanismul, atunci când intri în câmpul muncii, îți dai seama că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg. Mai ales în industriile creative cum e publicitatea, de exemplu, unde ce e valabil azi, mâine s-ar putea să nu mai fie. Ei bine, intrând în modul de explorare pe timp de pandemie, am descoperit cursul Anei Gheorghe, Copywriter la început de drum.
Iar după ce am citit câteva recomandări și aproape tot blogul ei, mi-am zis că e perfect pentru mine. O să-mi exersez condeiul și pe alt palier decât cel de creative writing, aflu și informații folositoare pe care le pot aplica ASAP. Plus, tipa care predă cursul pare super implicată în ceea ce face. Decizia a fost luată, fără regrete ulterioare, deoarece a fost unul dintre cele mai interesante și mai bine structurate cursuri pe care le-am urmat.
Dar, ca să-ți faci o idee și mai clară despre cursul ,,Copywriter la început de drum”, am scris mai jos un mic review în care am detaliat ce mi-a plăcut mie și ce am învățat din el. Și, m-am gândit că un interviu cu fosta mea profă, Ana Gheorghe, îl completează la fix. Enjoy!
1. Înțelegi ce înseamnă să fii copywriter într-o agenție.
Ce te omoară? Teoria, niciodată. Doar practica.
În facultate e multă teorie. Practică, relativ. Nu-ți oferă nimeni fișa postului, nu-ți spune nimeni ce trebuie să facă un copywriter, de la A la Z. În cel mai bun caz, dai de vreun coleg mai binevoitor care să-ți spună cum stă treaba. Sau furi meserie.
Ei bine, Ana îți detaliază acest aspect, mai ales dacă nu ai călcat prin agenții. Și nu o să-ți detalieze oricum, ci din experiența personală, care, uneori, cântărește mai mult ca orice statistică. Iar, dacă vrei să știi mai multe, poți să-i adresezi întrebări punctuale.
2. Înveți ABC-ul copywritingului.
De la naming la sloganuri, ce înseamnă ele, tips&tricks-uri despre cum să le concepi, la ce înseamnă un plan editorial, ce presupune o strategie, diferența dintre un copywriter și un content writer și multe, multe alte elemente ce țin de basics și nu numai.
3. Înveți pe bune ce presupune feedbackul.
Una dintre părțile importante ce țin de o colaborare este reprezentată de feedback. Feedbackul, oferit asertiv, o să-ți ușureze interacțiunea cu clientul. Mai ales când realizezi că nu trebuie să iei nimic personal. Business is business. Iar Ana are niște povestioare foarte interesante pe care abia așteaptă să ți le zică în ceea ce privește feedbackul.
4. Ești încurajat să îți asumi ceea ce ești.
Mai ales dacă vrei să-ți creezi propriul brand de la zero. Aici o să afli că nu, rețeta succesului nu constă în a copia pe cineva deja faimos. Ci de a fi tu însuți și de a te concentra pe ce ai tu de oferit, chiar dacă sună clișeic.
5. Distracție + informații bine structurate = LOVE
Ana e profesoara pe care, cel mai probabil, n-ai avut-o la școală. Cool, asumată, cu un discurs ușor de urmărit și foarte de gașcă. Cu glume la purtător. O să vezi imediat ce intri în vorbă cu ea, fie pe messenger, fie pe Skype. Și un plus important: cursul ei nu ți se va părea o corvoadă. O să aibă sens, deoarece informațiile sunt foarte bine structurate.
A, da, o să ai și teme.
Cool copywriter, ai cuvântul!
Hello! Hai să facem cunoștință și de cealaltă parte a baricadei. Spune-ne ceva despre tine, Ana. Ce te caracterizează? Ce-ți place, ce nu-ți place?
Bună, sunt Ana și nu am mai băut o bere artizanală de 2 săptămâni. Astea 3 întrebări sunt foarte grele pentru mine. Asta pentru că zilnic mă reinventez, caut să mă îmbunătățesc într-un fel sau altul. Și, de ce nu, mă mai și autosabotez. Că doar nu trebuie să fie totul frumos mereu, nu? Dacă ar fi să spun ceva despre mine pe scurt aș zice așa: Copywriter care-și dorește cu ardoare să fie scriitor, spirit boem, veșnic tânăr, hiperactiv și anxios, sportiv și implicat, pasional și impulsiv. Nu îmi plac oamenii care vor să mă ducă de năsuc cu zăhărelul, care o dau la întoarsă. Nici lipsa de seriozitate. Mă enervează teribil prostia, rasismul, misoginismul, xenofobia și fanaticii religioși. Ah, și ăia cu glumele răsuflate. De genul: hăhă, ești singură? Și câte pisici ai? Mai ai vreun tatuaj în vreun loc SECRET? Taci și fă-mi un sandviș. Nimic major.
Cum reușești să îți menții prezența pe social media atât de tonică și autentică? Cam câtă muncă e în spatele acestui proces continuu de îmbunătățire și perfecționare?
Haha, de parcă o să dau eu cu secretele mele de Pământ așa cu una cu două. Cum fac chinezii cu TikTok-ul. Ah, stai! Ăia deja îmi știu toate secretele. La naiba! Cum fac? Hai să-ți zic. Mă tratez pe mine fix ca pe un client, am listă de taskuri care implică postări, stories, clipuri video, texte, TikTok-uri, articole. Am deadline-uri. O dată la o perioadă regândesc strategia dacă nu mai merge și tot așa.
Câtă muncă? Ce ai spune de cam 3 ore pe zi? Hei, nu judeca! Cineva trebuie să se trezească la 6 dimineața și să facă poze în pantaloni scurți.
Ai 10 ani experiență în domeniul copywritingului. Cât de diferită era piața pe această nișă atunci când ai început tu? S-a schimbat într-un mod semnificativ percepția oamenilor în legătură cu onlineul?
Înainte duceam muncă de convingere cu clienții că trebuie să existe în online. În prezent, mai am câțiva cu care am dus același tip de bătălie. Consumatorul din 2020 e suprasaturat față de ăla din 2010. Acolo mai mergea o reclamă imensă la Unirii. Mai știi cum era Facebook-ul în 2010? Interfață super plictisitoare, dar aveai un reach mai mare la postări. Puteai să devii influencer sau brandfluencer imediat. Haideți că inventez și termeni în acest interviu. În 2010 oamenii cu blog erau un soi de influenceri. Oamenii încă mai citeau. Oamenii erau încă frumoși. Și alte minciuni pe care ni le mai spunem ca să dormim mai bine noaptea. Adevărul este că tot ce se întâmplă acum e o suprasaturație maximă de ad-uri, postări de brand, strategii de Marketing. Consumatorul nu mai vrea vrăjeală, vrea să îl ții în brațe. Și, până la urmă, nu asta vrem cu toții? Să ne legene cineva, să ne înțeleagă și să ne spună că suntem frumoși? Acum dacă ne și vinde ceva în procesul ăsta, aia e.
Care sunt proiectele/colaborările tale de suflet? Și care dintre ele s-au lăsat cu lecții?
Hmm, am atâtea NDA-uri semnate încât nici nu mai știu ce am voie și ce nu am voie să spun. Am lucrat cu multe branduri, ne-am înțeles, ne-am iubit. Cu unii nu a fost la fel, ne-am mai și ciondănit. Dacă e să spun o colaborare care merge le suflețel este asta pe care o am cu Shoteria. Mai exact, Andrei Nebunoiu de la Shoteria. Omu’ ăsta înțelege că-s mai țâfnoasă, că uneori trebuie să mă asculți, alteori să mă cerți. Plus că toată băutura aia de acolo e magică. The Perks.
Am mai avut colaborări de suflet, foarte multe. Nu aș da nume că nu mai știu dacă am voie sau nu. La începutul anului am încercat să dau drumul la o agenție, mă rog, un digital ecosystem, sau alte bălării de genul pe care ni le spuneam ca să ne mințim că nu era agenție. Dar ne-a lovit pandemia, apoi buzunarul s-a mai strâns și asta e viața. Așa-i în Advertising. Dai sau nu dai banu’, tot pe tine te arzi.
Dacă o colaborare nu mai arată deloc așa cum îți imaginai sau doreai tu la început, ce faci? Preferi să pui punct sau încerci să o redresezi?
Dar asta se întâmplă mereu. Mai ales că mă entuziasmez ca un copil mic la fiecare colaborare nouă. E exact ca într-o relație. Creez un norișor mov în care idealizez proiectul ăsta. Și apoi când vine ploaia, mă ia panica. Învăț să mă adaptez și să-mi dau seama că nu există colaborarea perfectă, nu există un proiect care să se potrivească așteptărilor mele de pisică neînțeleasă, cu aere de artistă. Mai trebuie să și mergem la terapia aia. Și-apoi s-o și aplicăm. Nu mai am așteptări. Mă descurc cu ce primesc. Dar dacă chiar e sinistră situația, îmi iau jucăriile și plec. Nu mă doare gura.
Ce nu ai scrie niciodată/promova niciodată, chiar dacă ți s-ar oferi, de exemplu, un milion de euro?
Nimic care să dea în comunitatea LGBTQAI+. Nimic rasist, xenofob, sau pentru PSD. Sau politic, for that matter. Nu aș scrie sau promova oameni și produse care merg împotriva convingerilor mele. Ah, și nimic religios. Să îmi fie cu iertare, Doamne! Da’ Copywritingul cu religia n-au nicio treabă. Dacă vezi asta, zi-i și tu preotului să nu-i mai ia bani bunică-mii iar, săptămâna asta. Alte ifose nu am. Aș lucra și pentru Dorian Popa, și pentru Vali Vijelie, și pentru anticoncepționale, creme antihemoroizi, Mama Omida și Lucifer. Nu îmi pasă.
Spune-ne, printr-un comentariu, dacă ți-a fost de ajutor articolul! Mai avem și alte interviuri interesante aici.
Credit foto: imaginile fac parte din arhiva personală a Anei.
2 Comments